Dacă lecția 1 ți-a dat claritate (“AI nu e magie, e un amplificator”), lecția 2 îți dă harta.
Pentru că AI nu este un singur lucru. “Chat” e doar vârful icebergului. În business, diferența se face când știi să alegi tipul potrivit de AI pentru problema potrivită: când ai nevoie de generare, când ai nevoie de clasificare, când ai nevoie de predicție, când ai nevoie de extragere din documente și când ai nevoie de automatizare de workflow.
Azi facem: catalogul practic + cum alegi + cum eviți hype-ul.
În companii, “Vreau AI” sună ca “Vreau fitness”. OK… dar ce vrei de fapt? Să slăbești? să ai forță? să ai energie? să-ți repari spatele?
La fel și în business: vrei să vinzi mai mult, să reduci costul, să scazi riscul, să crești viteza, să îmbunătățești experiența?
Tipurile de AI sunt ca niște instrumente într-o trusă: un ciocan e genial… dacă ai cuie. Dacă ai șuruburi, îți trebuie șurubelniță.
Lecția asta te ajută să nu bați șuruburi cu ciocanul.
De ce? Pentru că nu există: use case-uri, template-uri, procese, ownership, măsurare.
“Chat” este util, dar dacă rămâne doar un tool general, devine “nice to have”.
Când îl legi de un flux (documente, CRM, tickets, rapoarte), devine “must have”.
În practică, în business, AI se împarte util în 8 tipuri mari. Le parcurgem pe rând, cu “ce face” și “când e bun”.

Alegerea tipului de AI este, de fapt, o alegere de problemă. Dacă răspunzi la întrebările de mai jos, știi imediat ce tip îți trebuie.
PROBLEMĂ → TIP AI (orientativ)
Scriu / comunic / fac documente → Chat + Generativ
Am PDF-uri și vreau câmpuri/date → Document AI (extragere)
Am multe cereri/tichete/emailuri → Clasificare + Triage
Vreau să anticipez un rezultat → Predicție (ML)
Vreau să recomand acțiunea → Recomandare (cu guardrails)
Vreau să ruleze un flux complet → Automatizare (workflow)
Vreau execuție în pași (multi-step)→ Agentic AI (cu aprobări)
În multe companii, primul contact cu AI este chat-ul. E normal: e accesibil, e rapid, e impresionant.
Dar ROI-ul consistent apare când transformi chat-ul în:
template-uri + rutine + input standard + output standard.
De exemplu: “Scrie un email” e util. “Scrie emailul în formatul nostru standard + extrage acțiuni + creează ticket” începe să schimbe procese.

Un use case extrem de bun pentru lecția asta (pentru că arată diferența dintre tipuri AI) este “Email-to-Ticket”.
Practic: multe companii au un inbox care este, de fapt, un sistem de lucru prost.
Aici combini: clasificare + extragere + automatizare.
Lecția asta nu e despre produse specifice, ci despre un principiu: începi cu un stack minimal, apoi îl extinzi. În majoritatea companiilor, ai nevoie de:

Exercițiul te forțează să traduci: “Vreau AI” → “Vreau tipul X pentru problema Y”.
În 30–40 minute, vei avea o listă prioritizabilă.
AI MENU — 12 IDEI (completează)
Coloane: Funcțiune | Problemă | Tip AI | Input | Output | KPI | Risc | Guardrail
1) ________ | ________ | (Chat/Doc/Clasif/Pred/Recom/Workflow/Agent) | ________ | ________ | ________ | ________ | ________
2) ________ | ________ | ________ | ________ | ________ | ________ | ________ | ________
…
12) ________ | ________ | ________ | ________ | ________ | ________ | ________ | ________
Regulă:
– minim 4 idei să fie “quick win” (A/C)
– minim 2 idei să fie “data-driven” (Pred/Recom)
– minim 2 idei să fie “workflow” (automatizare)
Țintă: 4-6 minute.
AI nu este un singur lucru. Este o trusă de instrumente: chat, documente, clasificare, predicție, recomandare, generativ, workflow și agentic. Valoarea apare când alegi tipul corect pentru problema corectă și îl pui într-un proces.
“Chat” e util, dar ROI consistent începe când ai template-uri, input standard, output standard și ownership.
Dacă ieși din lecția asta cu un “AI Menu” clar și 2–3 idei de workflow, ești pregătit pentru implementare reală.