RAROC & RWA Efficiency: cât câștigi, de fapt, după ce plătești riscul
Secțiunea 2 · Lecția 2 — RAROC & RWA Efficiency: cât câștigi, de fapt, după ce plătești riscul
În credit, una dintre cele mai scumpe iluzii este asta: “deal-ul e profitabil”.
Profitabil pe ce criteriu? Pe dobândă? Pe comisioane? Pe P&L scurt?
Pentru că există o întrebare mult mai serioasă, pe care managementul o pune (sau ar trebui să o pună):
cât câștigi după ce plătești riscul și capitalul?
Aici intră RAROC și eficiența RWA. Ele sunt “traducătorul” între business și risk: îți spun dacă un segment/produse/structuri merită capitalul pe care îl consumă.
În lecția asta le înveți intuitiv, practic, și le conectezi la decizii reale: pricing, mix, limite, targeturi.
0) Problema pe scurt: profitul “în lei” nu este același cu profitul “în capital”
Două portofolii pot avea același venit net. Unul poate fi un “campion” (rezilient, eficient), iar altul poate fi o bombă cu ceas (capital heavy, concentrat, volatil).
Diferența e simplă: unul are consum de capital mic pentru același venit, iar celălalt are consum mare.
Și aici se rupe filmul clasic: dacă setezi targeturi doar pe venit/volum, vei împinge creșterea către zone unde venitul pare bun, dar capitalul cerut e uriaș.
Pe termen scurt “iese”. Pe termen mediu devine scump.
Când te uiți la profitabilitate fără capital, e ca și cum ai calcula randamentul unei afaceri fără să pui în ecuație investiția.
1) Ce este RAROC (intuitiv): “cât câștig pe unitate de capital economic”
RAROC (Risk-Adjusted Return on Capital) e o idee simplă:
ia profitul (ajustat cu costul riscului) și îl raportează la capitalul pe care îl consumă.
Dacă profitul e “benzină”, capitalul este “mașina”. RAROC îți spune cât de eficientă e mașina.
Practic, RAROC răspunde la întrebarea: pentru fiecare leu de capital “blocată” de riscul acestui portofoliu, cât profit îmi întorc?
🧠 Metaforă simplă: “două deal-uri, aceeași marjă, RAROC diferit”
Deal A și Deal B au aceeași dobândă, aceeași sumă, același venit anual.
Dar Deal A e într-un segment stabil, cu colateral bun și structură solidă: consumă puțin capital.
Deal B e într-o industrie volatilă, colateral slab, tenor lung: consumă mult capital.
Dacă te uiți doar la venit, par la fel. Dacă te uiți la RAROC, Deal A e mai bun: întoarce mai mult profit per unitate de capital.
RAROC nu îți spune “nu face Deal B”. Îți spune: “dacă îl faci, cere un preț/structură care să justifice capitalul”.
2) Ce este RWA Efficiency (intuitiv): “cât venit scot dintr-un kilogram de RWA”
În limbaj de reglementare, capitalul e legat de RWA (Risk-Weighted Assets).
Fără să intrăm în tehnicalități, poți folosi o idee practică:
RWA density (RWA / EAD) îți spune cât de “greu” e segmentul în termeni de risc reglementat.
Iar “RWA efficiency” este o întrebare simplă:
pentru fiecare unitate de RWA, cât venit / profit generez?
Dacă două segmente au același venit, dar unul are RWA mult mai mare, atunci acel segment este mai puțin eficient.
RWA Efficiency nu înlocuiește RAROC. Îți dă o busolă rapidă: unde “plătesc scump” în capital pentru venit similar.
3) Legătura cu lecția 1: active “grele” = capital heavy = trebuie prețuite/structurate altfel
În lecția 1 am văzut ce face o expunere “grea”: calitate, structură, colateral, comportament, concentrare.
Toate acestea se traduc, într-un fel sau altul, în capital/provizion.
De aceea, când vezi un segment “capital heavy”, nu e surpriză. E efectul cumulativ al factorilor de risc.
Iar acesta este punctul în care business și risk pot deveni parteneri: business aduce pipeline și relația, risk aduce disciplina de capital.
Împreună, ajustează pricing-ul și structura ca să obțină RAROC țintă.
4) “RAROC lens” pe portofoliu: cum îl aplici fără matematică grea
În practică, nu ai nevoie de formule perfecte în fiecare discuție. Ai nevoie de o metodă.
Metoda minimă (MVP) e asta:
(1) profit după costul riscului,
(2) capital intensity / RWA density,
(3) comparație între segmente.
🧱 Template MVP: RAROC lens (pe segmente / produse)
Reguli proxy:
– Cost risc proxy: EL / provizion / default cost (în funcție de ce ai)
– Capital intensity: RWA density (RWA/EAD) sau capital alocat (dacă există)
– „RAROC proxy” = Profit ajustat / Capital (sau / RWA)
Decizii tip:
– RAROC bun: scalează (cu limite de concentrare)
– RAROC slab: crește prețul / întărește structura / reduce expunerea
– RAROC volatil: pune frâne (AMBER/RED), evită monocultura
5) Cum se “strică” RAROC în practică: 7 greșeli clasice (și cum le repari)
Dacă RAROC e atât de util, de ce nu e folosit peste tot? Pentru că există 7 greșeli recurente.
Vestea bună: fiecare are un antidot simplu.
🧯 7 greșeli care omoară RAROC (și fixul)
1) Pricing “de piață” fără capital
Greșeală: compari doar cu competitorii. Fix: compari și cu capital intensity; dacă e heavy, ai nevoie de premium sau structură.
2) Discounturi în trimestru
Greșeală: scazi venitul când riscul e deja “elastic”. Fix: discount doar cu compensații (covenants, colateral, amortizare).
3) Tenor lung “ca să iasă”
Greșeală: crești riscul de durată. Fix: tenor band + amortizare minimă + triggers.
4) Excepții repetate
Greșeală: drift de standarde. Fix: buget de excepții + prag AMBER/RED + tipuri.
5) Concentrare ignorată
Greșeală: “merge acum”. Fix: limite de concentrare + rebalansare mix.
6) Costul riscului subestimat
Greșeală: folosești doar istoricul “bun”. Fix: scenarii / stres / ajustări conservatoare.
7) KPI-uri separate Business vs Risk
Greșeală: fiecare optimizează altceva. Fix: scoreboard comun + RAROC ca limbaj comun.
RAROC nu e un număr. E o disciplină: preț, structură, mix și limite, toate legate de capital.
6) Cum traduci RAROC în decizii concrete: 4 butoane (pricing, structură, mix, limite)
Când un segment are RAROC slab sau RWA efficiency slabă, ai 4 butoane, nu unul singur.
Nu trebuie să “oprești”. Trebuie să ajustezi inteligent.
🎛️ Cele 4 butoane de management (cu exemple)
- Pricing: premium de risc / comisioane / floor pe marjă pentru segmente capital heavy.
- Structură: covenanți, amortizare, tenor band, colateral coverage – reduce volatilitatea și pierderea.
- Mix: reorientezi origination către segmente mai eficiente (fără concentrare excesivă).
- Limite: pui garduri (AMBER/RED) pe segmente heavy / volatile / concentrate.
7) 🤖 Prompt GPT + 📌 Copy/Paste (analiză rapidă RAROC/RWA)
Șabloanele de mai jos sunt gândite pentru “executive output”: 3 concluzii, nu 30.
„Mai jos este un tabel pe segmente: Venit net, Cost risc (provizion/EL proxy), Profit ajustat,
RWA density (RWA/EAD) sau capital intensity, plus trenduri.
Te rog:
1) Calculează și interpretează un ‘RAROC proxy’ pe segmente (fără formule complicate în text).
2) Identifică top 3 segmente: (a) cele mai eficiente, (b) cele mai capital heavy.
3) Propune 3 decizii de management (pricing/structură/mix/limite) + owner + deadline.
1) _____________________________
2) _____________________________
3) _____________________________
Top 3 acțiuni (owner + deadline):
1) _____________________________
2) _____________________________
3) _____________________________
Semnale de urmărit (leading):
– RWA density / capital intensity: ___
– Profit ajustat: ___
– Drift rating/PD & excepții: ___
8) Exercițiu: ai două segmente — alegi unde crești și cum
Segment A are venit bun, dar e capital heavy. Segment B are venit mai mic, dar e eficient.
Scopul nu este să “alegi B și gata”. Scopul este să proiectezi o strategie: cum faci A acceptabil (pricing/structură) și cum scalezi B fără concentrare.
🧪 Exercițiu (template) — 25–40 min
– Venit net: ___
– Cost risc proxy: ___
– Capital intensity (RWA density): ___
– Probleme: (concentrare/structură/PD/LGD): ___Segment B:
– Venit net: ___
– Cost risc proxy: ___
– Capital intensity: ___
– Probleme: ___
TASK:
1) Cine are RAROC proxy mai bun? (explică în 3–5 rânduri)
2) Pentru Segment A: propune 2 măsuri (pricing + structură) ca să ridici eficiența.
3) Pentru Segment B: propune 1 măsură de scalare + 1 limită anti-concentrare.
4) Definește 3 KPI-uri leading pentru următoarele 2 luni.
Vezi răspuns orientativ (cum arată unul “executive”)
Un răspuns bun spune: “A e capital heavy, deci fără premium/structură, RAROC e slab”.
Apoi propune două măsuri clare (floor pe marjă + covenanți/amortizare/tenor band),
și pentru B propune creștere controlată (scalează, dar pune limită pe concentrare).
RAROC nu te obligă să alegi între segmente. Te obligă să alegi între “creștere ieftină” și “creștere plătită corect”.
9) Mini-quiz (consolidare) — răspunsurile sunt ascunse
Țintă: 18–28 minute.
Vezi răspuns
Vezi răspuns
Vezi răspuns
Vezi răspuns
Vezi răspuns
10) Checklist de final (output-ul lecției)
- Înțeleg intuitiv RAROC: profit ajustat raportat la capital.
- Înțeleg RWA efficiency: venit/profit per unitate de RWA.
- Pot construi un “RAROC lens” MVP pe segmente.
- Știu cele 4 butoane: pricing, structură, mix, limite.
- Știu cum ajută AI: top deviații, rezumat executiv, acțiuni cu owner/deadline.
Recap rapid (de ținut minte)
RAROC și eficiența RWA îți arată profitul real: cât câștigi după ce plătești riscul și capitalul.
Segmentele capital heavy nu sunt “interzise” — dar trebuie prețuite și structurate corect, iar mixul trebuie controlat.
Când folosești RAROC ca limbaj comun, Business și Risk devin parteneri: creștere, dar plătită corect.
📈 RAROC
⚖️ RWA
🎛️ Pricing
🧱 Structură
🧩 Mix
🚧 Limite
Să urmărești doar “venit” și să ignori capitalul. În timp, vei avea un portofoliu care arată bine în P&L, dar te apasă în capital.