Dacă vrei să vezi “pe bune” ce înseamnă parteneriat Business–Risk, nu-l vezi în slide-uri.
Îl vezi în momentul în care ai o listă de oportunități pe masă și nu poți să le iei pe toate.
Pentru că ai constrângeri: capital, limite de concentrare, bandă de rating, cost al riscului, buget de excepții.
Lecția asta este un laborator: simulăm un mini-portofoliu, simulăm decizii, simulăm consecințe.
Înveți să alegi “smart”: cum compui un mix care produce venit, dar nu îți rupe capitalul și nu îți încarcă tail-ul.
Și, foarte important: cum documentezi decizia ca să fie “board-ready”.
În teorie, ai alege mereu cele mai profitabile deal-uri. În practică, nu există “profitabil” în vid.
Există profitabil după costul riscului și după capital. Există profitabil în mix, nu doar pe caz.
Există profitabil cu limite, nu doar cu entuziasm.
Simularea îți arată un lucru pe care mulți îl învață prea târziu:
nu există decizie perfectă. Există decizie coerentă cu un obiectiv și cu un set de frâne.
Iar maturitatea se vede în felul în care justifici trade-off-ul: ce câștigi, ce sacrifici, ce limitezi.
În această simulare, îți imaginezi că ești într-un comitet mixt Business–Risk.
Ai pe masă 10 oportunități (deal-uri / campanii / sub-segmente). Fiecare are:
volum, venit, rating/PD band, capital intensity (RWA density), și un “flag” de concentrare.
Constrângerile sunt tipice:
– capital disponibil pentru origination în trimestrul următor,
– limită de concentrare pe industrie,
– limită pe tail (benzi slabe),
– buget de excepții (număr/volum).
Dacă ești RM sau underwriter, e normal să vezi un caz și să îl judeci.
Dacă ești management, trebuie să vezi portofoliul.
Asta schimbă complet jocul: un caz “ok” poate fi “prea mult” dacă se adună într-o zonă.
În simulare, regulă de aur:
nu alegi doar cele mai profitabile oportunități, ci alegi setul care îți dă:
(a) venit bun, (b) capital intensity controlat, (c) concentrare controlată, (d) tail controlat.
În simulare, folosim 3 indicatori proxy (ușor de folosit în Excel):
Profit ajustat (venit – cost risc proxy), Capital usage (proxy: RWA density × volum) și RAROC proxy (profit ajustat / capital usage).
Nu ne interesează unitățile perfecte. Ne interesează comparația:
“Oportunitatea A produce mai mult profit per capital decât oportunitatea B?”
Asta e suficient pentru o decizie de mix.
Reguli:
– Profit ajustat = Venit net – Cost risc
– Capital usage (proxy) = Volum * RWA density
– RAROC proxy = Profit ajustat / Capital usage
În prima rundă, alegi 5 oportunități. Dar nu ai voie să depășești:
capital budget, tail limit, concentrare industrie, buget excepții.
Scopul este să ajungi la o soluție fezabilă.
Odată ce ai un set fezabil, începe partea interesantă: îmbunătățești.
Înlocuiești oportunități cu RAROC proxy slab cu unele mai eficiente, fără să îți strici limitele.
Asta este, de fapt, managementul de portofoliu: un joc de substituții inteligente.
Managementul nu vrea roman. Vrea claritate:
care e mixul, ce constrângeri respecți, ce trade-off faci, ce riscuri rămân și ce acțiuni ai.
Mai jos ai un format “executive”.
AI e foarte bun la două lucruri în această lecție:
(1) să îți sugereze swap-uri fezabile (fără încălcarea constrângerilor) și
(2) să îți scrie rezumatul executiv, fără să inventeze cifre.
PROMPT B — Scrie board-ready summary
„Pe baza setului final și a constrângerilor, scrie un rezumat în 10 bullet-uri (format executive).
Include: profit ajustat, capital usage, tail share, concentrare, excepții, trade-off, 3 acțiuni, 3 KPI-uri.”
Acesta este exercițiul “capstone” pentru Secțiunea 3. Vei construi un set fezabil, îl vei optimiza,
și vei livra rezumatul board-ready + action tracker. Exact ca într-un comitet real.
PAS 3 — Runda 2 (optimizare):
– Swap 1: scoatem __, punem __ (motiv: ________)
– Swap 2: scoatem __, punem __ (motiv: ________)
– Set final: __, __, __, __, __
PAS 4 — Executive output (10 bullet-uri):
1) __________________________
…
10) _________________________
PAS 5 — Action tracker:
– Acțiune 1 | Owner | Deadline | Status
– Acțiune 2 | Owner | Deadline | Status
– Acțiune 3 | Owner | Deadline | Status
Un răspuns bun arată disciplina: întâi set fezabil, apoi optimizare cu 1–2 swap-uri.
Rezumatul este concis, include constrângerile și trade-off-ul, și are acțiuni clare.
KPI-urile sunt leading (mix, tail, capital usage, concentrare), nu doar NPL.
Țintă: 18–28 minute.
Deciziile reale în credit sunt decizii de portofoliu: alegi sub constrângeri și gestionezi trade-off-uri.
Simularea te antrenează să gândești în mix, să verifici fezabilitatea înainte de optimizare, să folosești indicatori proxy (profit ajustat, capital usage, RAROC proxy) și să documentezi decizia “executive”.