Dashboard-uri integrate: cum vezi din timp deviațiile (nu după ce doare)
Secțiunea 4 · Lecția 2 — Dashboard-uri integrate: cum vezi din timp deviațiile (nu după ce doare)
Un dashboard bun nu este o galerie de grafice. Este un radar.
Iar un radar bun nu îți spune doar “unde ești”. Îți spune: unde te îndrepți, cât de repede și ce trebuie să faci acum.
În lecția asta construim dashboard-ul integrat Business–Risk: aceeași pagină, aceeași poveste, aceleași semnale.
Înveți cum alegi vizualuri care nu mint, cum pui praguri AMBER/RED, cum eviți “noise” și cum livrezi lunar
un rezumat executiv: 3 deviații, 3 acțiuni, nu 30 de slide-uri.
0) De ce “integrat”: fiindcă portofoliul nu trăiește în silozuri
În multe organizații există două lumi paralele:
lumea Business (volum, venit, pipeline, clienți) și lumea Risk (PD, NPL, provizioane, capital).
Fiecare lume are propriile rapoarte, propriile grafice, propriile “adevăruri”.
Problema nu e că rapoartele sunt greșite. Problema e că decizia se ia la intersecție.
Un dashboard integrat face exact asta: pune indicatorii într-o singură pagină, într-un singur fir narativ, astfel încât să poți răspunde la trei întrebări simple:
(1) Creștem? (2) Creștem bine? (3) Ne permite capitalul și limitele?
Un dashboard integrat nu este “mai mult”. Este “mai clar”: aceeași realitate, văzută împreună.
1) Material (ancoră) — ținte de originare: dashboard-ul pornește de la “ce vrem să obținem”
În lecția anterioară am discutat KPI-urile care contează. Aici le punem în “tabloul de bord”.
Dar un dashboard bun începe cu o întrebare: care sunt țintele?
Volum? Venit? Capital ajustat la risc? Rentabilitatea capitalului? Număr clienți? Venit/client?
Dacă nu știi ce optimizezi, orice dashboard devine o vitrină.
Asta “angajează” discuția și te ferește de raportare fără scop.
2) Dashboard ≠ raport: ce trebuie să facă un dashboard (și ce NU trebuie)
Un raport îți poate spune tot. Un dashboard trebuie să îți spună ce contează. Este diferența dintre o bibliotecă și un GPS.
Într-o bibliotecă ai toate cărțile. Într-un GPS ai ruta, riscurile, și următoarea decizie.
Ca să fie util, un dashboard trebuie să facă 5 lucruri (și să evite 5 capcane).
✅ 5 “must-have” + ❌ 5 capcane clasice
✅ Must-have
- 1) Status clar (GREEN/AMBER/RED) pe KPI-urile cheie
- 2) Trend (în sus/în jos) ca să vezi direcția, nu doar nivelul
- 3) Context (baseline/target/prag) ca să știi “față de ce”
- 4) Segmentare (unde e problema: industrie, segment, bandă)
- 5) Acțiune (Top 3 acțiuni cu owner + deadline)
❌ Capcane
- 1) 40 de grafice și nimeni nu știe ce să facă după
- 2) KPI-uri fără praguri (arătăm frumos, dar nu decidem)
- 3) “Average-only” (media arată ok, tail-ul explodează)
- 4) “Lagging-only” (vedem problema când e deja târziu)
- 5) Definiții diferite (business vs risk cu formule diferite = haos)
Dacă nu poți spune “Top 3 deviații + Top 3 acțiuni” în 2 minute, dashboard-ul nu conduce.
3) Design-ul “1-pager”: structura recomandată (ca să nu te pierzi)
Un dashboard integrat Business–Risk funcționează cel mai bine ca “o pagină” (sau două, maximum).
De ce? Pentru că managementul nu are timp să navigheze 9 tab-uri.
Dacă informația nu încape într-o pagină, înseamnă că încă nu ai prioritizat.
Structura recomandată este pe 4 zone:
Growth (volum/venit), Quality (leading), Concentration (garduri), Capital (costul creșterii).
Apoi, în jos: Top 3 deviații + Top 3 acțiuni.
📌 Template “1-pager” (layout simplu, replicabil)
– Perioadă | Portofoliu | Targeturi cheie (Volum, Venit, RAROC proxy)
ROW 1: GROWTH (stânga) + QUALITY (dreapta)
– GROWTH: volum, venit, #clienți, venit/client + trend
– QUALITY: PD/rating mix (tail share), excepții, structură (tenor/covenants) + trend
ROW 2: CONCENTRATION (stânga) + CAPITAL (dreapta)
– CONCENTRATION: Top 1/Top 3 industrie, single-name, regiuni + praguri AMBER/RED
– CAPITAL: RWA density, capital usage, RAROC proxy + trend
FOOTER (obligatoriu):
– Top 3 deviații (cu KPI+status+trend)
– Top 3 acțiuni (owner + deadline)
4) Vizualuri care nu mint: ce grafice alegi ca să vezi drift-ul
Există grafice care arată “spectaculos”, dar nu ajută. Și există grafice simple, care îți arată drift-ul imediat.
Aici alegem vizualuri cu un scop clar:
să vezi distribuții (nu doar medii),
să vezi concentrarea (nu doar totalul),
să vezi trendul (nu doar nivelul).
📈 8 vizualuri recomandate (și ce întrebare răspund)
1) “Scorecard tiles” (KPI cards) cu status
Întrebare: ce e verde/amber/red acum?
2) Trend line (12 luni) pentru 4 KPI cheie
Întrebare: ne îndreptăm spre problemă sau ne îndepărtăm?
3) Stacked bar: mix rating/PD pe origination
Întrebare: creștem în zone bune sau încărcăm tail-ul?
4) Pareto / Top exposures: industrie / grup
Întrebare: care sunt coșurile mari? unde suntem concentrați?
5) Histogramă / distribuție (PD, leverage, DSCR)
Întrebare: s-a mutat distribuția? (nu doar media)
6) Heatmap (segment × bandă) pentru deviații
Întrebare: unde se întâmplă drift-ul exact?
7) Scatter “profit vs capital” (RAROC proxy)
Întrebare: ce oportunități sunt eficiente vs capital heavy?
8) Waterfall (deviere KPI vs target)
Întrebare: care sunt contributorii principali ai deviației?
Dacă un grafic nu răspunde la o întrebare de decizie, scoate-l. Dashboard-ul nu e muzeu.
5) “Definiția riscului” ca secțiune de context: de ce contează provizioanele și capitalul
Într-un dashboard integrat, merită să ai o secțiune mică (sau un tooltip/nota) care amintește miza: riscul înseamnă pierdere potențială (așteptată și neașteptată), acoperită prin provizioane și capital.
De ce? Pentru că altfel KPI-urile “capital” par abstracte. În realitate, ele sunt factura.
Dacă dashboard-ul arată doar “cât am dat” și nu arată “cât capital consumăm”, creșterea devine o promisiune fără buget.
6) Praguri AMBER/RED: cum le setezi ca să fie utile (nu decorative)
Pragurile sunt partea “de control” din dashboard. Fără praguri, ai doar informare.
Dar pragurile setate prost pot crea haos:
dacă sunt prea strânse, vei fi mereu în AMBER și lumea se obișnuiește (“meh, e mereu amber”).
Dacă sunt prea largi, vei ajunge direct în RED.
Aici folosim o logică simplă: pragurile se setează în funcție de variabilitate și toleranță.
Practic: dacă KPI are fluctuații naturale, pragul AMBER trebuie să fie suficient de departe încât să nu “alerteze” fără sens.
Dacă KPI e critic (tail share, concentrare), pragurile sunt mai ferme.
🧭 Reguli practice pentru praguri (fără matematică grea)
- Pornește de la istoricul tău (12–24 luni) ca să vezi “normalul” și variația.
- Definește toleranța: cât drift accepți înainte să intervii? (ex: tail share +2pp vs +5pp).
- Setează AMBER ca “zona de discuție” (în care ajustezi elegant).
- Setează RED ca “zona de acțiune” (în care aplici stop/limitare/escalezi).
- Testează 3 luni: dacă ai prea multe alerte, ai praguri prea strânse sau KPI-ul e prost definit.
7) “Semnale timpurii” (leading) în dashboard: cum detectezi drift-ul înainte de NPL
Dacă dashboard-ul tău e doar lagging (NPL, provizioane), vei fi mereu reactiv.
Un dashboard integrat include leading KPI-uri care se mișcă devreme:
mix rating/PD, excepții, drift de structură, early DPD/downgrades, capital intensity pe origination nouă.
Cheia este să le pui într-o formă vizuală care nu poate fi ignorată: trend pe 12 luni, distribuții, heatmap pe segmente, și un “callout” automat cu top 3 deviații.
🧲 “Radar pack” (leading) — set minim de 6 semnale
- Tail share în origination (benzi slabe) + trend
- Excepții (nr/volum + tipuri) + trend
- Tenor/covenants drift (structură) + trend
- Capital intensity (RWA density) pe origination nouă
- Downgrades în primele 3–6 luni (vintage early stress)
- DPD 1–30 pe vintage-uri noi (early arrears)
Leading KPI-urile sunt “radarul”. NPL-ul e “impactul”. Dashboard-ul bun îți arată radarul.
8) Data discipline: de ce dashboard-ul moare fără definiții și cut-off
Mulți construiesc dashboard-uri frumoase și apoi se întreabă de ce lumea nu le folosește.
Răspunsul e aproape mereu același: încrederea.
Dacă definițiile se schimbă, dacă sursele nu sunt clare, dacă cut-off-ul nu e stabil, dashboard-ul devine discutabil.
Iar când un dashboard e discutabil, el devine inutil: discuția se mută pe “cine are dreptate”, nu pe “ce facem”.
🧱 “Contractul de date” (minim) pentru fiecare KPI
Definiție (1 frază): __________________
Formula (simplă): _____________________
Unitate: (EAD / % / RON etc.) _________
Sursa: (sistem / tabel) _______________
Cut-off: (data T) _____________________
Frecvență: (lunar/trimestrial) ________
Owner: (Business/Risk/Data) ___________
Prag AMBER/RED: ____ / ____ (dacă e cazul)
Acțiune la AMBER: _____________________
Acțiune la RED: _______________________
9) 🤖 AI în dashboard: auto-narativ + alertare + action tracker (fără să inventeze cifre)
AI devine extrem de util când dashboard-ul este stabil:
îl folosești ca să genereze narativul lunar (executive), să scrie alerte standard la AMBER/RED,
și să creeze action tracker. Astfel, dashboard-ul nu e doar “vizual”. Devine “operațional”.
🤖 Prompt-uri operaționale (narativ + alerte + minute)
„Mai jos este dashboard-ul integrat Business–Risk (KPI cards + trends + segmente) cu status GREEN/AMBER/RED.
Te rog:
1) Top 3 deviații (nu mai mult) și de ce contează.
2) Top 3 acțiuni (pricing/structură/mix/limite) cu owner + deadline.
3) Ce KPI-uri urmărim în următoarele 2 săptămâni (max 3).
Reguli: nu inventa cifre, nu introduce KPI-uri noi, max 12 bullet-uri.”PROMPT 2 — Alertare AMBER/RED (mesaje standard)
„Pentru fiecare KPI în AMBER/RED:
– scrie un mesaj scurt (email/Teams) cu: KPI, status, trend, prag, acțiune cerută, deadline, escaladare.
Ton profesional, concis. Nu inventa cifre.”
PROMPT 3 — Minute + action tracker
„Din deciziile de comitet de mai jos, generează:
(a) minute scurte (max 10 bullet-uri)
(b) action tracker (tabel: acțiune, owner, deadline, status).”
AI îți ia din munca repetitivă. Tu păstrezi guvernanța: praguri, decizii, ownership.
10) 📌 Copy/Paste: template complet (dashboard + top 3 deviații + acțiuni)
Dacă vrei să implementezi rapid în Excel/PowerBI, folosește template-ul de mai jos ca schelet.
Important: păstrează “Top 3 deviații” și “Top 3 acțiuni” obligatorii.
– Perioadă: ______ | Portofoliu: ______
– Targeturi: Volum ___ | Venit ___ | RAROC proxy ___
GROWTH:
– Origination volum: ___ | Trend: ___ | Status: ___
– Venit / marjă: ___ | Trend: ___ | Status: ___
– # clienți noi: ___ | Trend: ___ | Status: ___
– Venit/client: ___ | Trend: ___ | Status: ___
QUALITY (LEADING):
– Tail share (rating/PD slab): ___ | AMBER/RED: ___/___ | Status: ___
– Excepții (nr/volum + tipuri): ___ | AMBER/RED: ___/___ | Status: ___
– Structură (tenor/covenants): ___ | AMBER/RED: ___/___ | Status: ___
– Early stress (downgrade/DPD 1–30): ___ | Status: ___
CONCENTRATION:
– Top 3 industrie: ___ | AMBER/RED: ___/___ | Status: ___
– Single-name / grup: ___ | AMBER/RED: ___/___ | Status: ___
CAPITAL:
– RWA density / capital intensity: ___ | AMBER/RED: ___/___ | Status: ___
– Capital usage (proxy): ___ | Status: ___
– RAROC proxy (segmente): ___ | Status: ___
TOP 3 DEVIAȚII (executive):
1) KPI: ___ | Status: ___ | Trend: ___ | Segment: ___
2) KPI: ___ | Status: ___ | Trend: ___ | Segment: ___
3) KPI: ___ | Status: ___ | Trend: ___ | Segment: ___
TOP 3 ACȚIUNI:
1) ___ | Owner: ___ | Deadline: ___
2) ___ | Owner: ___ | Deadline: ___
3) ___ | Owner: ___ | Deadline: ___
11) Exercițiu: proiectează dashboard-ul pentru portofoliu în creștere (cu AMBER/RED și narativ)
Exercițiul final al lecției: creezi un dashboard 1-pager și scrii narativul executiv.
Nu ai nevoie de date reale: poți folosi valori fictive, dar coerente, ca să exersezi structurarea și playbook-ul.
🧪 Exercițiu (template complet) — 45–75 min
– Growth (3–4): __________________________
– Quality leading (3–4): __________________
– Concentration (2): ______________________
– Capital (2–3): __________________________PAS 2 — Alege 4 KPI și setează praguri AMBER/RED:
– KPI: __________ | AMBER: ___ | RED: ___
– KPI: __________ | AMBER: ___ | RED: ___
– KPI: __________ | AMBER: ___ | RED: ___
– KPI: __________ | AMBER: ___ | RED: ___
PAS 3 — Definește Ladder (acțiuni standard) pentru cele 4 KPI:
– KPI 1 (AMBER/RED): _____________________
– KPI 2 (AMBER/RED): _____________________
– KPI 3 (AMBER/RED): _____________________
– KPI 4 (AMBER/RED): _____________________
PAS 4 — Scrie Executive output (max 10–12 bullet-uri):
– Top 3 deviații + de ce contează
– Top 3 acțiuni (owner + deadline)
– KPI follow-up (max 3)
PAS 5 — Bonus (AI):
– Rulează prompt-ul “Executive narativ” pe dashboard și compară cu textul tău.
Vezi răspuns orientativ (ce arată “matur”)
Un răspuns matur arată disciplină: dashboard-ul este 1 pagină, are status și trend, are praguri AMBER/RED pentru KPI-urile critice (tail, excepții, concentrare, capital intensity), și se termină cu Top 3 acțiuni executabile. Narativul este scurt și orientat pe decizie.
Dashboard-ul nu e un produs de design. E un instrument de guvernanță.
12) Mini-quiz (consolidare) — răspunsurile sunt ascunse
Țintă: 18–28 minute.
Vezi răspuns
Vezi răspuns
Vezi răspuns
Vezi răspuns
Vezi răspuns
13) Checklist de final (output-ul lecției)
- Știu să proiectez un dashboard integrat Business–Risk în format 1-pager.
- Știu ce vizualuri folosesc ca să văd drift-ul (distribuții, mix, concentrare, trend).
- Știu să setez praguri AMBER/RED și să leg KPI-urile de acțiuni standard (ladder).
- Știu să creez “contractul de date” pentru KPI-uri (definiție, sursă, cut-off, owner).
- Știu să folosesc AI pentru narativ executiv, alerte și action tracker fără inventare de cifre.
Recap rapid (de ținut minte)
Dashboard-ul integrat este radarul care îți arată drift-ul devreme: growth + quality + concentration + capital.
Ca să fie util, trebuie să aibă status (GREEN/AMBER/RED), trend, praguri și acțiuni.
Un dashboard “1-pager” cu Top 3 deviații și Top 3 acțiuni este mai valoros decât 40 de grafice fără decizie.
🟡 AMBER
🔴 RED
📈 Trend
🎯 Leading
🏦 Capital
Să investești în design și să ignori definițiile/cut-off-ul. Fără disciplină de date, dashboard-ul devine “discutabil” și moare.