Două credite pot avea aceeași sumă, același client “pe hârtie”, aceeași dobândă și același RM entuziast.
Și totuși, pentru bancă, ele pot fi două universuri diferite.
De ce? Pentru că în credit nu contează doar “cât ai dat”. Contează și cum se comportă expunerea la stres și cât capital/provizion îți cere ca să poți dormi liniștit.
În lecția asta înveți să vezi portofoliul prin ochii riscului: care active “apasă” mai mult, de ce unele segmente par profitabile dar consumă capital, cum se citește mixul, și cum pui un “strat de inteligență” peste bilanț ca să nu te păcălească cifrele brute.
În business, e natural să privești activele prin sume: credite, linii, utilizări, expuneri.
În risc, privești aceeași realitate printr-o lentilă diferită: probabilitate, severitate, capital, reziliență.
Nu pentru că “risk e complicat”, ci pentru că riscul are o proprietate simplă:
nu crește liniar cu suma. Crește “în salturi”, în funcție de profil, structură și concentrare.
Asta înseamnă că un portofoliu care arată “super” în volum poate arăta “greu” în risc.
Și invers: un portofoliu mai mic ca volum poate fi mai sănătos și mai eficient ca capital.
Dacă vrei creștere sustenabilă, trebuie să ții minte ambele imagini, simultan.
Risc de credit = posibilitatea ca împrumutul (plus dobânda) să nu fie rambursat integral și la termen.
În management, asta se traduce în două “cutii” mari:
pierderea așteptată (pe care o acoperi prin provizioane / pricing) și
pierderea neașteptată (pe care o acoperi prin capital).
Nu intrăm aici în formule grele. Dar trebuie să ții minte un lucru:
chiar dacă două expuneri au același volum, ele pot “mânca” capital diferit, pentru că:
– una are probabilitate de default mai mare (PD),
– una are colateral/structură care duce la pierdere mai mare dacă se întâmplă (LGD),
– una are caracteristici care cresc expunerea în stres (EAD), sau
– una e într-un segment/industrie unde corelația la stres e mai mare (concentrare).
Imaginează-ți că fiecare expunere are un “kg de risc”. Unele sunt ușoare: stabile, bine structurate, diversificate.
Altele sunt grele: volatile, slab structurate, concentrate, sensibile la ciclu.
Ce determină greutatea? Uite 5 factori practici.
Debitorii cu volatilitate mare, cashflow instabil, dependențe (clienți/furnizori), leverage mare au PD mai ridicat.
Chiar dacă astăzi sunt “ok”, în stres devin fragili.
O structură “soft” (tenor lung, amortizare lentă, covenanți slabi) face expunerea mai sensibilă.
Dacă apare stres, nu ai frâne (covenants) și nu recuperezi principalul la timp (amortizare).
Două colaterale pot avea aceeași valoare nominală, dar recuperabilitate diferită.
În stres, haircut-ul real contează, nu evaluarea “din prezentare”.
O linie neutilizată azi poate deveni utilizată mâine, exact când lucrurile se strică.
În stres, clienții trag lichiditate. Deci EAD poate crește când ți-e mai greu.
Riscul nu e doar individual. E și de portofoliu. 10 expuneri “ok” în aceeași industrie pot deveni problemă simultan.
Corelația îți crește pierderea neașteptată.
O problemă frecventă este că portofoliul arată bine într-un singur dashboard (“volum și venit”).
În risc, ai nevoie de mai multe hărți — ca într-un joc: una îți arată terenul, alta îți arată obstacolele.
Uite 4 hărți care îți arată “ce cântărește”.
Nu te interesează doar media. Te interesează coada (tail): cât ai în benzi mai slabe?
În creștere, tail-ul se poate mări fără să schimbe media dramatic. Acolo începe deriva.
Concentrarea îți spune cât de “îngustă” e creșterea. Creșterea îngustă e periculoasă pentru că e corelată la stres.
În boom, totul pare ok. În stres, îți cade exact zona dominantă.
Aici vezi dacă ai “elasticitate” periculoasă: tenor mediu ↑, amortizare mai lentă, covenanți eliminați,
colateral coverage scăzut. Dacă aceste trenduri cresc sub target, ai drift de standarde (lecția 2).
Aici începe maturitatea: vezi cât “cântărește” portofoliul în capital.
Două segmente cu aceeași marjă pot avea eficiență total diferită dacă unul consumă mult capital.
Nu ai nevoie de formule perfecte pentru a începe. Ai nevoie de o idee simplă:
portofoliul nu se compară doar în lei/euro, ci și în “lei ponderați la risc”.
Asta îți permite să răspunzi la întrebări de management:
“De ce un segment mic ca volum consumă atâta capital?”
“De ce o creștere de 10% volum a crescut capitalul cu 25%?”
RISK-WEIGHTED VIEW (pe segmente)Segment | EAD/Expunere | Marjă/Venit | Indicator risc (PD/rating band) | Capital intensity (RWA density) | Concentrare | Concluzie
Exemplu:
IMM | ___ | ___ | ___ | ___ | ___ | „volum bun, dar tail ↑”
Corporate | ___ | ___ | ___ | ___ | ___ | „capital heavy, nevoie de pricing/structură”
Real estate | ___ | ___ | ___ | ___ | ___ | „concentrare ↑, AMBER”
În multe echipe, munca grea nu e calculele. E interpretarea: ce înseamnă trendul, ce contează, ce acțiune propui.
Aici AI poate fi util: îți rezumă hărțile, îți semnalează drift-ul și îți propune întrebările corecte pentru comitet.
În exercițiu, primești (imaginar) un portofoliu cu 4 segmente. Scopul: să identifici ce cântărește,
să explici de ce, și să propui acțiuni care nu sunt “stop total”, ci optimizare.
Un răspuns bun leagă “greutatea” de factori: PD/rating tail, capital intensity, concentrare și structură.
Apoi propune acțiuni: nu “stop”, ci “tightening + pricing ajustat + reorientare”.
KPI-urile leading sunt de tip: distribuție rating/PD, RWA density, excepții/structură, concentrare.
Țintă: 18–28 minute.
1) Completează: Două expuneri cu același volum pot consuma capital diferit din cauza ________, ________ și ________.
2) Care sunt cei 5 factori practici care “cântăresc” o expunere?
3) Adevărat/Fals: Dacă marja e bună, segmentul e automat “bun” pentru bancă.
4) Ce înseamnă “risk-weighted view” și de ce e util?
5) Dă 2 exemple de hărți de portofoliu pe care le vrei lunar ca Risk.
Portofoliul nu are o singură greutate. Are greutate în bani și greutate în risc/capital.
Ce “apasă” este combinația dintre calitatea debitorului, structură, colateral, comportament (EAD) și concentrare.
Dacă citești portofoliul cu hărți (mix, concentrare, structură, capital intensity), vezi devierile devreme și poți optimiza:
pricing, tightening selectiv și rebalansare mix — fără să oprești creșterea.
1) Alege 1: Cel mai bun mod de a vedea ce “cântărește” în portofoliu este:
2) Completează: Concentrarea este periculoasă pentru că amplifică pierderea prin ________.
3) Adevărat/Fals: AI este util ca să scurteze drumul de la “tabel” la “decizie”.